Nou în bibliotecă

„Aminteşte-ţi, o carte necitită nu te poate ajuta. Nu citeşti niciodată prea multe cărţi, însă poţi citi prea puţine.” Jim Rohn

Anul acesta, până în prezent, am adăugat câteva titluri minunate în bibliotecă. Cu toate că numărul cărţilor necitite este destul de mare, lista de dorinţe e mereu deschisă şi în creştere. Cu siguranţă lucrurile stau la fel şi pentru voi.

carti

Târgul cărţii este locul în care mereu am găsit cărţi minunate, accesibile, în stare ireproşabilă. Până în prezent, nu a fost titlu pe care să îl caut şi să nu îl găsesc pe site. Aşa că, în momentul în care mi-am dorit două dintre cărţile lui Tracy Chevalier – Albastru pur şi Făpturi uluitoare , a fost primul loc în care le-am căutat. Şi, desigur, le-am găsit. Albastru pur mi-a plăcut tare mult, autoarea are un mod minunat de a scrie şi abia aştept să descopăr şi povestea făpturilor uluitoare. Chiar în acest moment, pe site, sunt reduceri la sute de titluri.

Elefant este, fără doar şi poate o alegere inspirată pentru achiziţia de cărţi. Este imposibil de rezistat miilor de titluri, precum şi reducerilor pe care le oferă constant.

Aşadar, la ultima comandă, mi-am ales o nouă carte a lui Kristin Hannah, Drum în noapte, o poveste în stilul frumos şi plin de emoţie al autoarei.

Pentru că, din când în când mai cochetez cu stilul fantasy, Surorile din oglindă a fost alegerea mea. O poveste magică şi captivantă.

O alegere mai puţin obişnuită, deoarce consider că dezvoltarea personală ţine doar de experienţa proprie, putând fi prea puţin susţinută doar de teorie, ar fi Femei care iubesc prea mult. Cu toate astea, perspectiva şi părerea avizată a autorului – psihoterapeut, nu strică. Voi reveni cu păreri.

O parte dintre aceste cărţi le-am dăruit, însă povestea lor a rămas cu mine.

carti

Un cadou minunat a sosit din partea unei prietene dragi. Cum să nu te bucuri când primeşti cărţile pe care ţi le doreşti de mult timp!? Mi-a fost greu să decid cu care să încep, pe toate vreau să le citesc de mult. Am ales Acolo unde cântă racii, despre care vă voi vorbi în curând. Abia aştept să fac cunoştinţă cu Ove, despre care am auzit doar lucruri minunate.

La fel stau lucrurile şi cu Dincolo de stele, continuarea Aleei cu licurici, o poveste minunată şi foarte emoţionantă. Al doilea volum se anunţă la fel.

Love & Gelato – Vacanţă la Florenţa, pare o carte numai potrivită pentru vacanţă, desigur. Faptul că acţiunea se petrece în Italia mă încântă şi, cu siguranţă va fi o lectură tare plăcută. Deşi nu e un moment propice pentru nunţi, voi participa la cea a lui Isobel. Sunt curioasă cum va fi!

Eu zic că am avut un an prolific pe acest plan, până în prezent, şi sper să o ţin tot aşa! Voi ce cărţi noi aţi adăugat la biblioteca?

Prin ochii ei – Sarah Pinborough

„Întrebări, întrebări, întrebări. Am impresia că de când au intrat David și Adele în viața mea, sunt asaltată de întrebări. Sunt ca buruienile în apă. Ori de câte ori cred că mă pot ridica la suprafață, alta se înfășoară pe picioarele mele și mă trage în adânc.”

ochii

Un alt thriller ales după o pauză destul de lungă de la gen, a fost Prin ochii ei. Poate nu a fost o idee bună să citesc thriller după thriller, pentru că la finalul acestuia m-a buşit râsul. :)) Deşi aveam ceva suspiciuni, acesta a fost unul spectaculos. Nu e tare greu de intuit, însă nu la capacitatea maximă. Oricum, reacţia mea asta a fost. Fără dar şi poate, povestea este foarte originală şi inteligent scrisă.

Intriga este una complexă şi captivantă, mai ales că povestea iese un pic din sfera realităţii. Nu vă spun cum anume, trebuie să descoperiţi singuri. Aceasta tratează un altfel de triunghi amoros, unul inedit ca abordare. Personajele sunt unul mai complex ca altul, iar sănătatea psihică nu e punctul lor forte.

„Sigur că adevărata dragoste nu e niciodată simplă. Ştiu asta mai bine decât oricine. Şi totuşi, cred în ea, sincer cred, chiar şi după toate câte s-au întâmplat. Uneori adevărata dragoste are nevoie de o mână de ajutor.”

Pe acest principiu – la modul extrem şi bolnav, merge Adele. Ea este căsătorită cu David, de meserie psihiatru şi, în aparenţă, viaţa şi căsnicia lor sunt perfecte. Însă faptul că Adele nu are telefon mobil, bani pe mâna ei, şi că este controlată de către David, nu pare tocmai perfect. Dar, nici faptul că David bea destul de mult, o cunoaşte pe Louise într-un bar pe care îl frecventează, şi se îndrăgosteşte de ea, nu contribuie la aparenţele unui cuplu pe culmile fericirii. Colac peste pupăză, cele două femei se împrietenesc. Accidental sau nu, cele două se întâlnesc, stau la o cafea şi decid să continue să se vadă. La fel şi David cu Louise. Ceea ce pleacă de la clasicul triunghi amoros, se transformă într-o poveste din ce în ce mai ciudată şi întortocheată. O descoperim pe Adele cea de atunci – internată într-un institut de boli psihice în urma traumei pierderii părinţilor într-un incendiu. Ea a fost salvată din ghearele flăcărilor de David, eroul său, iubirea vieţii sale. Ataşamentul faţă de el este unul nu tocmai sănătos, descoperind-o un personaj tare ciudat. Louise nimereşte în viaţa lor ca nuca în perete, fiind prinsă la mijloc într-o poveste ciudată, contradictorie.

„Să zicem că două persoane trec exact prin aceeași situație; cere-le mai târziu să-ți povestească întâmplarea și, cu toate că versiunile lor poate vor fi similare, deosebiri între ele vor exista întotdeauna. Adevărul e diferit pentru oameni diferiți.”

Deşi ideea poveştii pare destul de clişeică şi oarecum banală, nu este deloc aşa. Nici de departe. Un thriller bine pus la punct care, fără doar şi poate vă va uimi.

Refugiul de la Stillhouse Lake – Rachel Caine

„Gina nu întrebase niciodată ce e cu garajul. Gândul o ţinuse trează ani la rând, după ce se întâmplase, pulsându-i în spatele pleoapelor. Ar fi trebuit să întreb. Ar fi trebuit să ştiu. Dar nu întrebase niciodată, nu ştiuse niciodată, şi în final ăsta fusese lucrul care o distrusese.”

stillhouse

Citind această carte, nu am putut să nu mă întreb cum e posibil să locuieşti cu un om bolnav psihic în casă, un criminal sadic, care comite crime îngrozitoare chiar în garajul de lângă, fără să ai cea mai vagă bănuială. Sau măcar o suspiciune despre omul cu care trăieşti în casă, tatăl copiilor tăi. Însă, sociopaţii, se pare, au o capacitate extraordinară de a părea normali, de a mima sentimente, de a manipula. Aşadar, Gina Royal a trăit cu impresia că are familia perfectă, iar ideea că soţul său are nevoie de un spaţiu personal, nu i s-a părut deloc suspect. Asta până când, un accident stupid – o maşină a intrat în garajul lor, a scos la iveală un adevăr înfricoşător, care schimbă dramatic viaţa Ginei şi a copiilor. Deşi scapă de acuzaţiile de complicitate, fiind, într-adevăr greu de crezut că nu a avut nicio contribuţie la crimele odioase comise de către soţul său, nu poate scăpa de armata de troli pornită împotriva ei cu o ură nemaipomenită, dar nici de mustrările de conştiinţă – simţindu-se cumva părtaşă la tot masacrul, vina fiind de-a dreptul copleşitoare. Însă ea nu se poate lăsa pradă deznădejdii şi sentimentelor care rod în ea – trebuie să îşi protejeze copiii şi să le ofere măcar aparenţa unei vieţi normale. Din cauza Armatei psihopaților care îi hărţuieşte obsesiv, Gina şi cei doi copii îşi schimbă de mai multe ori identitatea şi locuinţa.

„Ura nu cunoaşte limite. Pluteşte liberă şi toxică, îmbrăcând uneori forma ipocrită a moralităţii maselor, a unei indignări ce pare sinceră.”

Astfel, Gina devine Gwen Proctor şi cei trei ajung într-un nou loc, Stillhouse Lake, loc unde pare că încep să prindă rădăcini. Copiii se acomodează foarte bine, şi, deşi sunt mereu pregătiţi să fugă, în cazul în care va fi nevoie, Gwen speră din tot sufletul să poată rămâne acolo, cu toţii acomodându-se foarte bine și chiar îndrăgind locul. De asemenea, au nevoie de linişte şi de stabilitate, după toate întâmplările traumatizante prin care au trecut. Este Stillhouse Lake locul în care îşi vor găsi, în sfârşit casa şi liniştea?

„Dar tristul adevăr este că am mai fugit şi înainte. Am tot fugit. I-am obligat pe copii să ducă o existenţă traumatizantă, bolnavă, le-am tăiat legăturile cu prietenii şi cu restul familiei. Am făcut-o ca să-i ştiu în siguranţă, dar cu ce preţ? Pentru că, dacă mă uit la ei acum, la un an după ce ne-am găsit acest refugiu…chiar radiază şi sunt fericiţi.”

Totul pare a fi intrat pe un făgaş al liniştii şi normalităţii, când, în lacul din împrejurimi sunt găsite două fete, ucise în acelaşi mod cu victimile soţului lui Gwen. Doar că el este închis, urmând a fi executat. Cine, dintre toate persoanele care îi înconjoară este ucigaşul la indigo şi cât de mare este pericolul în care se află, din nou, cei trei. Vă las să aflaţi. La fel cum va trebui să aflu şi eu continuarea poveştii, pentru că aceasta este prima carte din serie. Per total, acţiunea este una alertă, interesantă, încărcată de tensiune. Ne face să ne punem întrebări în privinţa tuturor, suspiciunea planând pe tot parcursul cărţii.

„M-am obişnuit să nu mai am încredere în nimeni. Niciodată.”

Prima mea comandă Femme Luxe

În foarte multe postări am văzut promovate articole de îmbrăcăminte de pe Femme Luxe , un site din Anglia care dispune de o gamă variată de haine, dar şi încălţăminte, şi accesorii. De toate pentru toţi! Drept urmare, am fost foarte curioasă în privinţa acestor produse şi dornică de noutăţi în garderobă!

femme2

După îndelungi deliberări, am reuşit să mă rezum (e greu să te opreşti de la cumpărături) la patru articole care mi-au atras atenţia şi pe care le-am aşteptat cu nerăbdare. Comanda a ajuns în zece zile şi a fost livrată de către curier. Am fost foarte plăcut surprinsă de calitatea materialelor, precum şi de faptul că am nimerit mărimea potrivită – fiind prima comandă am avut ceva emoţii. Însă, totul este exact cum trebuie. Mi-am ales produse versatile, astfel încât să le pot combina în diverse moduri, în fel şi chip, atât între ele, cât şi cu restul garderobei.

Primele alegeri Femme Luxe.

Primul articol care mi-a atras atenţia au fost pantalonii din categoria joggers, de mult îmi doream o pereche cu asemenea design. Sunt extrem de comozi, materialul lejer, elastic şi se aşază foarte bine.Iar faptul că au talia înaltă îmi place la nebunie! Fiind un model versatil, îi pot adapta atât la o ţinută sport, cât şi la una casual.

Cum la pantaloni aveam nevoie de ceva nou, am ales un tricou din secţiunea T shirts. Acesta are o culoare care îmi place mult şi este imprimat cu un mesaj care, zic eu, mi se potriveşte – Honey 😁😀. Este un tricou oversized, numai potrivit pentru temperaturile ridicate, din bumbac, pe care îl pot purta în diverse combinaţii. Combinaţia panataloni – tricou a ieşit bine. Pe site puteţi găsi o grămadă de tricouri frumoase, imprimate cu mesaje interesante, pentru toate gusturile.

Femme Luxe – ţinute comode şi deosebite.

Din colecţia Loungewear mi-am ales două compleuri. Unul negru şi unul gri. Foarte comode şi, de asemenea dintr-un material foarte bun. Cel negru merge foarte bine pentru o ieşire cu prietenii, la plimbare, dar şi la ocazii mai puţin pretenţioase, totul ţinând de accesorizare. Deşi nu prea mă îmbrac complet în negru, setul mi-a plăcut mult şi nu aş fi ales altă culoare. Intenţionez să adaug culoare prin încălţăminte şi alte accesorii colorate. Piesele setului pot fi purtate şi separat, în diverse combinaţii şi împrejurări.

Cel de-al doilea set, din aceeaşi secțiune este unul foarte potrivit pentru clipele de relaxare, când citim, ne uităm la televizor, pentru timpul petrecut acasă. Însă nu exclud şi alte variante, deoarece consider că este potrivit şi pentru activiţăţi sportive, când trebuie să călătorim mai mult, fiind extrem de lejer şi dintr-un material uşor. De asemenea, piesele pot fi purtate şi separat. Acestea sunt doar două dintre modelele prezentate pe site, gama fiind foarte variată şi tentantă.

O primă comandă Femme Luxe reuşită.

Mă declar foarte mulţumită de alegerile mele, precum şi de calitatea hainelor. În privinţa măsurilor, deşi am avut câteva emoţii, greu e să dăm greş, ghidul de mărimi este foarte explicit în această privinţă- el fiind adaptat pentru toate scările de măsuri folosite. Oferta lor este variată şi, consider eu, se pliază pe o gamă variată de gusturi. Indiferent de conjunctura în care avem nevoie de un anumit articol de îmbrăcăminte, pe site vom găsi ținuta potrivită. Mai greu este până ne decidem, varietatea de produse și de modele fiind foarte mare. Însă, cu siguranță vom găsi ceea ce vrem și ni se potrivește. Site-ul este foarte bine structurat, pe secțiuni, astfel încât, în funcţie de necesităţi vom şti exact unde trebuie să căutăm. În general îmi fac cumpărăturile online şi nu am avut niciodată surprize neplăcute. Aşadar, nu pot decât să mă bucur că am mai descoperit un site de unde pot să îmi înnoiesc garderoba cu haine de calitate, foarte comode şi modele deosebite. Nici timpul de livrare nu este foarte mare, deşi vin din Anglia, iar coletul a ajuns într-o stare foarte bună. Pe deplin mulţumită de primele cumpărături, abia aştept să îmi aleg următoarele produse. Deşi nu ştiu exact ce îmi doresc, o dată ajunsă pe site, cu siguranţă îmi va fi greu să mă opresc.🤭😀 Sper ca relaţia mea cu Femme Luxe să fie de lungă durată, am pornit cu dreptul! Voi aţi cumpărat deja de pe site? Dacă nu, aruncaţi o privire şi cu siguranţă veţi găsi ceva să vă placă! Spor la cumpărături!

Leapşa: 10 lucruri care îmi plac și 10 lucruri care nu-mi plac

Mi-a plăcut mult ideea acestei lepşe pe care am văzut-o la mai multe bloggeriţe pe care le urmăresc cu drag. M-am bucurat când Anca mi-a pasat-o şi mie. Chiar îmi era dor de o leapşă!

O să încep cu 10 lucruri care îmi plac, încerc mereu să nu acord multă atenţie celor care nu îmi plac, astfel , să minimizez efectul pe care îl au asupra mea.

Dimineţile – în special cele de vară;
Cafeaua – în special dimineaţa;
Italia, cu tot ce cuprinde ea: locurile fascinante, încărcate de istorie, artă şi mister, muzica, mâncarea, limba;
Animalele;
Lacurile, în special cele dintre munţi;
Să citesc;
Să stau la poveşti cu oameni deschişi şi sinceri;
Bunătatea;
Să dansez;
Primăvara, vara – tot anul dacă se poate.

Inevitabil, fiecare avem şi lucruri care nu ne plac. După cum spuneam, încerc să le evit, să nu le dau o mare importanţă – liniştea e mult mai importantă decât analiza, în multe situaţii.

Răutatea premeditată, mascată de „bune intenţii” precum şi orice altă formă o îmbracă;
Minciuna – chiar şi cea menită să menajeze sentimente;
Frigul – brrrrrr!
Zgomotul – indiferent de sursa lui (trăncaneala inutilă, un ton prea ridicat,muzica prea tare, cel produs de diverse instrumente de lucru );
Superioritatea si autosuficienţa, mai ales cele nejustificate. Eu cred că ar trebui să nu existe, dar, na…;
Prostia;
Etichete si statuturi;
Pesimismul;
Iarna – deşi sunt nascută în acest anotimp;
Ploaia prea multă si noroiul.

În mare, cam acestea ar fi lucrurile care îmi aduc bucurie si liniste, dar şi cele care îmi aduc sentimente negative. Dar, cum viaţa e şi cu bune şi cu rele, trebuie să jonglăm cu ele, astfel încât să creăm un echilibru. Predau leapşa Laurei şi Ruxandrei, dar nu numai. Dacă vă place ideea acestei lepşe, puteţi să o preluaţi.

„Omul frumos tinde spre desăvârşire. Dacă nu poate vorbi împotriva urâtului, tace, dar în tăcerea lui e un refuz hristic a tot ccea ce însemnă urât.” Dan Puric.

Anul în care te-am întâlnit – Cecilia Ahern

„Transformarea din crisalidă poate dura săptămâni, luni sau chiar ani. A mea a durat un an. Și chiar dacă am devenit persoana care sunt acum, sufăr o transformare și mai mare, una pe care n-o s-o recunosc decât atunci când, privind în urmă, o să întreb: „Cine era fata aia?” Evoluăm în mod constant. Presupun că am știut asta dintotdeauna, dar tocmai din acest motiv mi-a fost frică că mă opresc. Ironia sorții a făcut să mă mișc cel mai mult atunci când în sfârșit m-am oprit. Acum ştiu că nu ne oprim niciodată cu adevărat, călătoria nu e niciodată încheiată, pentru că înflorim mai departe, aşa cum i se întâmplă omizii care, atunci când crede că lumea s-a sfârşit, devine fluture.”

cecilia

Cecilia Ahern este, fără doar şi poate o maestră în construirea de poveşti în care ne regăsim fiecare într-un anumit moment al vieţii noastre. Anul în care te-am întâlnit ne pune faţă în faţă cu una dintre cele mai frecvente „afecţiuni” ale zilelor noastre – cea de a da sens vieţii prin ceea ce facem la nivel profesional, deconectându-ne de cei din jur şi chiar de noi înşine. La fel face şi Jasmine care, la 33 de ani are un palmares profesional impresionat – crează afaceri de succes pe care le vinde. Prinsă într-un ritm nebun, nu mai are timp pentru nimic.

„Aveam cinci ani când am aflat că o să mor.”

Aşa îşi începe Jasmine povestea. Iminenţa sfârşitului o propulsează într-o viaţă în care nu vrea să piardă nimic – asta doar la nivel profesional, aspect pe care ea îl consideră cel mai important pentru definirea sa ca om. Aşa că, în momentul în care este pusă în stand by pentru un an, nu are cum să mai evite întâlnirea cu ea însăşi, prin prisma timpului liber pe care îl are pentru a medita, dar şi prin cea a vecinului sau, Matt pe care îl antipatizează, fără a-l cunoşte însă. Şi-a format părerea despre el în urma emisiunilor radio cu subiecte sensibile şi controversate pe care le realiza, precum şi prin felul în care, din cauza alcoolului şi-a adus familia şi cariera în pragul destrămării. La fel ca Jasmine, şi Matt este pus pe tuşă. Acum, cei doi au în comun o vacanţă de grădină, atât la propriu, cât şi la figurat. În această perioadă ajung să se cunoască, chiar să se şi împrieteneasca. Matt are un rol foarte important în transformarea lui Jasmine,aşa cum veţi descoperi citind cartea.

„Continui să sap în grădină, şi pe măsură ce sap mai adânc în pământ, sap mai adânc şi în mine.”

Timpul petrecut în grădină o ajută pe Jasmine să se întorcă la rădăcini, să îşi reconsidere viaţa, relaţia cu famila şi rolul pe care îl are ea până la urmă. O descoperim şi pe sora sa, Heather, care suferă de sindrom Down. Un personaj pe care eu l-am îndrăgit foarte mult – o forţă. Pentru Jamsine, sora sa este cea mai importană fiinţă din lume – căutând tot timpul să o protejeze, mai ales că şi-au pierdut mama de mici. O relaţie frumoasă, emoţionantă. Dar, care dintre ele are, de fapt nevoie de îndrumare?

„Heather nu a avut nevoie de mine. Poate că eu sunt cea care se agaţă de ea, căutând ajutor , căutând să scap din propria lume. În loc să-mi trăiesc viaţa, am luat rolul de supraveghetoare şi mamă a ei.”

O poveste a renaşterii, a regăsirii. Ceea ce iniţial părea un dezastru – lipsa activităţii profesionale, a fost de fapt o periodă numai bună pentru introspecţie, pentru o transformare binevenită în viaţa lui Jasmine. Una care îi aduce echilibrul şi dragostea. Monday este un alt personaj apărut în viaţa ei pentru a contribui la marea transformare.

E ca şi atunci când faci un puzzle. Pui persoana potrivită la locul potrivit. Uneori oamenii nu sunt în locul în care ar trebui să fie.

Deşi dramatică, autoarea relatează povestea într-o manieră plină de umor, care, parcă ne transmite să fim mai puţin prăpăstioşi, să facem chiar haz de necaz, să luăm lucrurile aşa cum vin, şi să le dăm de cap. De asemenea, ne îndeamnă la a ne privi adânc în suflet, la a ne uita atent în jur – suntem ceea ce credem că suntem, suntem exact unde ar trebui să fim?

„E mai bine să ne mişcăm , să ne dezrădăcinăm şi să o luăm de la zero. În felul acesta vom înflori.”

Albastru pur – Tracy Chevalier

„Ştii cum se întâmplă când îţi cumperi un album muzical şi esti obsedat de el o vreme şi-l asculţi tot timpul şi ştii toate cântecele de pe el. Şi crezi că-l cunoşti foarte bine şi înseamnă ceva deosebit pentru tine. Pe urmă, într-o bună zi încetezi să-l mai asculţi – fără nici un motiv. Nu e o hotărâre conştientă. Pur şi simplu brusc nu mai simţi nevoia să-l asculţi. Nu mai are aceeaşi forţă. Poţi să-l auzi şi să ştii că sunt tot cântece bune, însă şi-au pierdut vraja ce-o exercitau asupra ta.”

albastru pur

Albastru pur este o poveste încărcată de dramă, învăluită în mister şi simbolistică. Amprenta spirituală este una puternică, firul narativ gravitând în jurul Fecioarei Maria, a veşmântului Ei de un albastru magic. Culoarea capătă conotaţii premonitorii şi decisive în viaţa protagonistelor – Isabelle du Moullin şi Ella Turner, la distanţă de câteva secole. Povestea se divide în două planuri temporale, trecut şi prezent. La Rousse, din cauza părului roşu, asociat cu vrăjitoria de către comunitatea îngrădită de superstiţii în care trăia, aşa cum este poreclită Isabelle du Moulin, devenită Tournier în urma căsătoriei, duce o viaţă chinuită, îngrădită, stigmatizată. Din cauza persecuţiei hunegoţilor, în contextul reformei protestante, familia Tournier trebuie să se refugieze în Elveţia.

„Albastrul din vis este luminos. Foarte viu. Dar este luminos și în același timp întunecat. Nu știu termenii tehnici prin care să-l descriu. Reflectă multă lumină. Este frumos, dar în vis mă întristează. Și mă și înalță. E ca și cum culoarea ar avea două fațete.”

500 de ani mai târziu, Ella Turner se mută în Franţa, unde îşi redescoperă rădacinile franceze şi are parte de vise în care un albastru nedefinit, cu un impact ciudat, o transpune în trecutul strămoşilor săi. Asemănarea sa cu Isabelle, aşa cum vom descoperi pe parcursul cărţii este misterioasă şi izbitoare – putem oare vorbi despre o reîncarnare? Tot mai curioasă şi decisă să îşi cunoască rădăcinile şi să descopere ce vrea să îi transmită acel vis repetitiv, Ella pleacă pe urma strămoşilor săi, ajungând în Elveţia, tot mai aproape de Isabelle. Săpând tot mai adânc în trecut, Ella descoperă un secret zguduitor, îngropat cu sute de ani în urmă. În acelaşi timp se redescoperă pe ea însăşi, viziunea asupra propriei vieţi schimbându-i-se complet.

„O lumină albastră o înconjoară, aducându-i o clipă alinarea.”

Povestea curge frumos, suspansul creşte cu fiecare pagină, fiind tot mai curioasă să aflu ce s-a întâmplat cu micuţa Marie, cu Isabelle, cu Ella, care era semnificaţia visului, ce le leagă, la sute de ani distanţă pe cele două femei. Mi-a plăcut tenta spirituală a poveştii, împletită cu contextul istoric. Acţiunea poartă influenţa Fecioarei Maria, simbolul femeii, al perpetuării, al renaşterii. O poveste a descoperirilor, a schimbării, scrisă frumos, cu multă imaginaţie, care mi-a plăcut foarte mult. Cu siguranţă voi mai citi şi alte cărţi ale autoarei. Albastru pur şi alte titluri ale autoarei pot fi găsite la Târgul Cărţii

Drum în noapte -Kristin Hannah

-Mama ta… s-a înşelat. Ai o familie. Toată viaţa ei Lexi aşteptase aceste cuvinte preţioase. Lumea ei fusese mereu periculoasă, incertă, o corabie îndreptându-se spre bancurile de nisip. Crescuse mai mult singură, printre străini, un copil sălbatic al timpurilor moderne, luptându-se pentru orice dumicat şi pentru un pic de atenţie, neprimind niciodată îndeajuns, nici dintr-una, nici din cealaltă. Dăduse uitării mare parte din toate acestea, dar când încerca – când unul dintre psihologii oficiali o obligau să încerce – îşi amintea că îi fusese foame, că fusese udă, că întinsese mânuţele după o mamă care era prea drogată ca să o audă sau prea vlăguită să îi pese.

Fără doar şi poate, Kristin Hannah este o maestră în creionarea de emoţii. Puternice, brute, care nu menajează. Indiferent dacă ne regăsim sau nu în poveste, imposibil să nu ne transpunem emoţional în ea. Cu un accent evident pe prietenie şi familie, romanele sale îşi pun amprenta făcând-o una dintre cele mai îndrăgite autoare pentru mulţi dintre noi.

Drum în noapte nu face excepţie. O poveste pe cât de frumoasă, pe atât de tristă, pe care o citim constant cu un nod în gât. O cunoaştem pe Lexi, un copil crescut prin familii adoptive şi orfelinate, care nu apucă să prindă rădăcini nicăieri. Mama sa a fost o prezenţă inconstantă şi traumatizantă în viaţa lui Lexi, dependenţa de droguri ucigând-o în cele din urmă. Din momentul în care ajunge în grija mătuşei sale, Eva, Lexi cunoaşte iubirea, grija şi stabilitatea. Se împrieteneşte cu Mia, devenind nedespărţite, fiind primită cu braţele deschise de către familia Faraday, o famile în care Lexi are parte de afecţiunea de care a fost privată. Cu Zach, fratele geamăn al Miei, relaţia este una mai distantă din cauza sentimentelor care se înfiripă între cei doi – sentimente intrezise pentru a nu o răni pe Mia. Cei trei îşi petrec timpul împreună, vegheaţi îndeaproape de către Jude – o mamă minunată şi foarte protectoare, care încearcă să îi ţină departe de orice tentaţie aferentă vârstei, de orice pericol . Totul pare minunat, viaţa Miei pare a fi intrat pe un făgaş normal ca răsplată pentru toată suferinţa, totul pare a fi într-o armonie perfectă.

”Era ceea ce învățase în ultimile săptămâni. În marea aceea de tristețe, existau insule de grație divină, momente în timp când îți puteai aminti de ceea ce rămânea în loc de tot ceea ce se pierduse. Se ridică în picioare și lăsă baloanele să se înalțe spre cer.”

Însă cum Drum în noapte nu este o simplă poveste, ci o lecţie de viaţă, lucrurile iau o turnură dramatică care zdruncină vieţile tutror. În urma unei petreceri la care cei trei tineri au consumat alcool, Mia îşi pierde viaţa într-un accident. Jude se afundă în prăpastia depresiei, iar Lexi ajunge la închisoare – ea fiind la volan în noaptea fatidică. Totul pare pierdut pentru ei. Vieţile li se schimbă implacabil şi iremediabil. Plină de iubire şi de viaţă, Jude, devine de piatră. În închisoare, Lexi luptă, la rândul său cu durerea şi cu vina. Naşte fetiţa lui Zach, la care renunţă în favoarea tatălui său, pentru a-i oferi o viaţă normală. Durerea şi neputinţa răzbat printre rânduri. Jude nu se poate apropia sufleteşte de propria nepoată – asemănarea sa cu Mia fiind mult prea dureroasă pentru ea. Frica că Lexi va dori, la un moment să facă parte din viaţa fiicei sale, precum şi cea a unei noi pierderi, o împiedică să se apropie de nepoata sa. Totul pare fără speranţă pentru protagonişti. Tristeţea preia controlul asupra vieţilor lor, făcându-i neputincioşi în faţa ei.

– Și care este următorul pas?

– Urmează-ți inima.

O poveste sfâşietoare despre pierdere, despre lupta de a merge mai departe în urma unei traume. O analiză a sufletului şi a minţii omeneşti, fără menajamente, o narare care ne transpune direct în viaţa şi în trăirile personajelor. Cum mergi mai departe şi cum te regăseşti după ce viaţa ta este brutal şi dureros schimbată, pentru totdeauna? Nu cred că există o reţetă universal valabilă. Să fie iubirea, să fie iertarea? Vă las să descoperiţi singuri, ajutaţi de încă o poveste plină de emoţii şi de învăţăminte marca Kristin Hannah.

Află ce greșeli îți deteriorează hainele și evită-le

Chiar dacă ne place la shopping (uneori chiar și doar în scop terapeutic), parcă nu ne vine să renunțăm niciodată la articolele de îmbrăcăminte preferate și ne încearcă un sentiment de tristețe atunci când acestea nu mai pot fi purtate. Sigur ai simțit și tu asta măcar o dată în viață.

Oare știai că un studiu al Universității din Leeds arată că hainele mai ieftine pot rezista uneori chiar mai mult decât cele create de designeri? Da, e dovedit practic! Totul ține de câteva trucuri pe care trebuie să le urmezi. Care sunt așadar cele mai frecvente greșeli pe care le faci și care îți deteriorează hainele?

ingrijire_haine

În primul rând, indiferent despre ce articole de îmbrăcăminte vorbim, trebuie să citim eticheta care ne indică foarte clar la câte grade trebuie să fie spălate, la ce program sau dacă pot fi uscate. Și da, chiar trebuie să respectăm indicațiile.

Trebuie să avem grijă și cum ajung hainele în mașina de spălat. Cel mai important e ca cele care au fermoar să îl aibă mereu închis, în caz contrar fermoarul poate agăța îmbrăcămintea. De asemenea, nasturii de la haine e foarte important să fie deschiși, pentru că, din cauza presiunii exercitate în mașina de spălat, aceștia se pot rupe.

Ingrijirea precară a țesăturilor

Crezi că detergentul este suficient pentru hainele tale? Nici pe departe! Aproape toate articolele de îmbrăcăminte au nevoie de atingerea fină a balsamului. Un balsam de calitate va reduce electrizarea hainelor și va face fibrele mai plăcute la atingere. Să nu mai spunem și de mirosul proaspăt!

Cel mai bine e să alegi un produs delicat cu țesăturile. Balsamul Asevi Sensitif este ideal în acest sens, pentru că, pe lângă moliciunea și parfumul dat hainelor, are grijă și de pielea ta.

Uscarea rufelor în mașina de spălat

Vremurile agitate pe care le trăim ne determină să apelăm la soluții rapide și comode. Mașinile de spălat vin acum cu uscător care ne scapă de stresul întinderii hainelor pe sârmă. E o soluție practică, așa este. Dar crezi că e și cea mai bună pentru țesăturile tale? Dacă am pus întrebarea, cred că ți-ai dat seama unde ‚batem’.

Într-adevăr. Uscarea hainelor în aer liber este, de departe, cea mai bună prietenă a unei vieți lungi pentru articolele vestimentare. În plus, faci și economie de energie și bani!

Călcarea greșită
Călcatul hainelor pe față le poate deteriora atât țesătura, cât și aspectul. Hainele de stofă pot căpăta un luciu inestetic și nenatural. Întotdeauna, indiferent de articol și de material, îmbrăcămintea se calcă pe dos. Eventual, dacă este și un material sensibil, punem deasupra o protecție pentru călcat pentru a nu deteriora sau chiar arde țesătura.
Depozitarea incorectă

Depozitarea hainelor este esențială pentru ca ele să aibă o viață lungă. Folosești umerașe de sârmă? Aruncă-le! Agăță hainele pe umerașe de lemn sau de plastic. Cele de metal afectează în timp forma hainelor și lasă urme inestetice în zona umerilor.

Îmbrăcămintea de lână nu trebuie agățată pe niciun fel de umeraș deoarece materialul se va lăsa și se va deforma. Iar dacă e vară, articolele de iarnă se păstrează împăturite pe rafturi. Și viceversa când nu ai destul loc în dulap și trebuie să le rotești 😉

Urmând aceste sfaturi simple, dar eficiente, nu doar că vei păstra hainele ca noi pentru mult timp, dar vei face și economii.

Știi cum se spune: viața nu-i perfectă, dar stilul tău vestimentar poate fi!

Surorile din oglindă -Naomi Cyprus

Există o poveste ciudată despre o pereche de tawami care s-au întâlnit în carne şi oase într-o noapte luminată de lună. Şi-au dat seama că, în ciuda lumilor foarte diferite, amândoi trăiseră acea poveste, amândoi trecuseră prin aceeaşi bucurie şi durere.

oglinda

Din când în când, pentru a evada în lumi magice, cu personaje fantastice, aleg o poveste fantasy. De data asta, m-am oprit la Surorile din oglindă. Le cunoaştem pe Nalah şi Halan, două fete de vârste apropiate, din lumi paralele. Nalah este o fetiţă de rând din New Hadar, fiica unui sticlar, înzestrată cu puteri magice pe care, însă, nu are voie să le folosească. Magia este strict interzisă în oraş.

Halan – viitoarea regină a Regatului Magiei, un ţinut magic prin excelenţă, este lipsită de orice putere, lucru nu tocmai bun pentru moştenitoarea unui regat în care magia este lege, lucru frustrant atât pentru regele Tam, cât şi pe Halan.

„Detesta când oamenii vorbeau despre ea de parcă era un pisoi neajutorat, doar pentru că îi lipsea puterea magică! Se ridică în picioare,cu obrajii arzând, cu vocea dură şi plină de emoţie. Nu sunt… un nimeni! Am minte, mamă, pot să îmi port singură de grijă. Nu sunt defectă!”

Niciuna nu ştie despre existenţa celeilalte sau despre existenţa vreunei alte lumi până la momentul în care Halan, la propunerea unui vechi prieten de familie, Tam, pornind de la un ciob, construieşte Oglinda Transcendentă. Mânată de dorinţa de a crea ceva măreţ, nici nu bănuieşte ce urmări va avea acest lucru, care este scopul ei, ce descoperiri va face.

„Totul a început cu un ciob de sticlă şi o provocare. Nu aveam de unde să ştiu că nu voi face doar o oglindă. Am ajutat la crearea unui alt lucru. Ceva mai bun.”

Din momentul în care Tam, împreună cu tatăl lui Halan dispar prin oglindă, aceasta începe să caute soluţii pentru a-şi salva tatăl de cel care este un Tam complet diferit de cel pe care Halan îl ştia din copilărie. Printre tratatele de magie ale strămoşilor săi, găseşte formula care o va ajuta să păşească prin oglinda transcendentă, într-o nouă lume. O lume în care îşi va descoperi tawami – geamănul, în Halan – prinţesa Regatului Magiei. Descoperă că sunt identice fizic. Cum este posibil acest lucru? Cum e posibil ca între mamele lor să fie o asemănare izbitoare? Şi, de ce regele Tam este identic cu Tam-prietenul familiei lui Nalah? Cine sunt părinţii lor cu adevărat? Care este legătura dintre cele două, de ce se simt atât de conectate, când între ele stă o lume? De ce Tam a dorit ca cele două să se cunoască folosindu-se de puterile lui Halan şi ale oglinzii?

„Dintre toate lucrurile ciudate care se întâmplaseră de când Nalah sosise în Regatul Magilor, acesta era de departe cel mai ciudat”

O poveste captivantă, o luptă între lumi, între bine si rău, magie, mister, acțiune. Asemenea unui basm, ne poartă prin lumi nevăzute, ne pune imaginaţia la treabă, făcându-ne să ne întrebăm dacă lumea în care trăim, pe care o cunoaştem, este singura. Şi dacă, oglinzile de acasă ar putea deveni, deodată magice. :))